Mă-ntreb când oare clipa ce plânge si se zbate
Să treacă de hotarul momentului de vid
Va face saltul morții si-n fine va răzbate
Acea încăpățânare ce stă-ntre noi stupid?
Si când îmbrățișarea de-atâtea ori visată
Ca flacăra ce arde tot ce cuprinde-n ea
Va reuși să strângă două scântei laolaltă
Si din cupa plăcerii să bem ni se va da?
Sau când de bunăoară a noastră-nchipuire
Ce-atât amar de vreme durerii i-a fost leac
Va fi pentr-o secundă triumf si fericire
Si visele ne vor fi reale încă-un veac?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentariul tău este important pentru mine!