112

Din piepturi ne smulgeţi ultima suflare
Cu forcepsul indiferenţei voastre
Apoi dați ţării știre c-a fost o întâmplare
Creată de condiții meteo nefaste

Ne-ați luat de lângă rude şi de lângă prieteni
Si ne-ați lăsat să-ngheţe sângele în noi
În timp ce voi dormeaţi în paturi somptuoase
În locul nostru mai bine-ați fi fost voi!

Contează omenia, curajul, dăruirea?
Pălesc în faţa lenei, minciunii şi a urii
Noi că ne-am dus...aşa ne-a fost ursirea
Dar voi rămâneţi mândri, ucigași de familii

Toţi oamenii cu suflet care ne plâng plecarea
O singur'-alinare mai au în a lor viaţă
Că noi prin moartea noastră şi către-a cer chemarea
Scăpat-am pe vecie de-a voastră ignoranţă



În memoria studentei Aurelia Ion  şi a lui Adrian Iovan